Ovulul (ovocitul) și mai târziu embrionul are un înveliș protector la suprafață în primele zile de dezvoltare – numit zona pellucida. În a cincea sau a șasea zi după fecundare embrionul începe să părăsească acest înveliș iar celulele embrionare intră în contact direct cu celulele mucoasei uterine, și astfel începe procesul de nidație (implantare) a embrionului.
Zona pellucida semnificativ de groasă poate avea un efect negativ asupra creșterii corespunzătoare a embrionului și, astfel, poate forma o barieră nedorită între embrion și mucoasa uterină în momentul preconizat al implantării sale. La pacientele mai în vârstă și în alte cazuri indicate în care zona pellucida este mai groasă și ar putea afecta negativ evoluția cultivării, recomandăm ecloziunea asistată.
Ruperea învelișului zona pellucida cu laser înainte de crioconservarea embrionului permite o permeabilitate mai eficientă a soluțiilor crioprotectoare prin embrion, și, astfel, o protecție adecvată a celulelor împotriva deteriorării prin congelare care poate apărea în timpul crioconservării. După decongelarea embrionului este facilitată apoi refacerea acestuia și astfel crește rata de succes a sarcinii după KET (transfer de crioembrioni). În cazul în care pacienții sunt interesați de crioconservarea embrionară, efectuăm ecloziunea asistată în mod automat la toți embrionii care pot fi congelați..
Biopsia celulelor embrionare se efectuează pe embrionii în vârstă de cinci-șase zile în stadiul de blastocist în ecloziune, în scopul testării genetice preimplantaționale PGT. Pentru a obține un număr cât mai mare de embrioni potriviți pentru biopsie, se efectuează în a 3-a zi de cultură ecloziune asistată la toți embrionii.
